POVESTEA LUI GABRIEL

RUGA PENTRU UN SUFLET

va cerem sprijinul pentru a-l ajuta pe Dragos, un copil încercat acum de soartă, dar care, cu ajutorul lui Dumnezeu şi al dumneavoastra, poate depăşi momentele cumplite prin care trece.

Fiecare gură de aer este pentru el o victorie, fiecare respiraţie este un câştig. Pare un copil vesel, jucăuş, puternic, dar, în faţa crizelor, tot echilibrul lui se năruie, la numai doi anişori şi jumătate. Epilepsia, astmul, hemipareza, microcefalia – povara lui, mult prea mare pentru un trup atât de mic şi firav. Povara părinţilor, a surioarei...

Eu tatal-Viorel şi sotia mea Daniela împartim o durere de nedescris de când a venit pe lume Dragoş. Ne doream foarte mult încă un copil, însă bucuria ne-a fost umbrită de ziua în care am aflat că băieţelul nostru este grav bolnav. Nici acum nu înţeleg ce s-a întâmplat cu el. De ce trebuie să treacă prin asta tocmai micuţul nostru, cum ar fi fost daca era sănătos, dacă putea alerga, dacă putea vorbi? Care ar fi fost viaţa familiei Bistriceanu dacă medicii ar fi descoperit încă din timpul sarcinii complicaţiile cu care Dragoş s-a născut...

“Acum doi ani şi jumătate aşteptam al doilea copil. Mai avem o fetiţă, Alexandra, în vârstă de patru ani şi jumătate, şi credeam că o să fie unul dintre cele mai fericite evenimente din viaţa noastră. Dar, dintr-un moment pe care îl aşteptam cu nerăbdare, s-a transformat într-un adevărat coşmar. Pe 7 iulie 2008 am fost internată la Spitalul Clinic Judeţean nr. 1 din Craiova şi am fost programată pentru operaţia de cezariană, care urma să aibă loc a doua zi. Seara am avut ruptură de placentă şi până a ajuns medicul care trebuia să mă opereze eu deja născusem băieţelul, cu creierul neoxigenat. A primit nota 1 la naştere şi ne-au anunţat că s-a născut mort”, îmi amintesc cu tristeţe( mama).

Dragoş a fost resuscitat, apoi ţinut la incubator mai mult de o săptămână, timp în care a pierdut foarte mult în greutate. Deşi noi am observat că este ceva în neregulă cu băieţelul nostru, doctorii ne-au externat şi ne-au minţit tot timpul spunând că nu are nimic, că este sănătos. De fapt, le era teamă să nu îl abandonăm în spital, aşa cum se mai întâmplă, îmi amintesc (tatăl).

Luptă cu destinul…

Eu şi soţia mea, abia reuşim să ne împartim între cei doi copii şi să ne ridicam, de fiecare dată, pentru a lupta pentru viaţa mezinului. Unii medici ne-au spus că Dragoş este perfect sănătos, alţii ne-au apostrofat că doar nu ar vrea ca la numai câteva luni să meargă sau să ţopăie prin casă, iar alţii i-au dat 60-70% şanse de recuperare, după ce i-au pus numeroase diagnostice.
Deşi era clar că băiatul este bolnav şi pe zi ce trece avea simptome tot mai grave, nouă ni se spunea acelaşi lucru, că avem un copil sănătos. Dacă am văzut că la Spitalul nr. 1, acolo unde s-a şi născut, nu ne băga nimeni în seamă, ne-am hotărât să mergem şi la Neuropsihiatrie, să îl vadă un specialist, dar şi acela era foarte dezinteresat. Un alt medic de copii, renumit în Craiova , ne-a spus din start că oriunde ne-am duce cu el nu va avea nici o şansă să se facă bine vreodata.

Din acel moment, lupta aprigă cu destinul a început. «Ne-am hotărât să mergem la Bucureşti, la Spitalul “Bagdasar Arseni”, iar acolo, cum am intrat pe uşa cabinetului, medicul ne-a spus că băieţelul nostru are epilepsie – lucru pe care atunci l-am auzit pentru prima dată. Şi de ce ne-a fost frică nu am scăpat. În urma analizelor s-au stabilit câteva diagnostice destul de grave pentru copil: epilepsie focală simptomatică – care este una dintre cele mai grave forme, hemipareză dreaptă spastică, are întârziere în dezvoltarea neuropsihomotorie – asta însemnând că vârsta lui de dezvoltare este comparabilă cu cea a unui bebeluş de circa şase luni, microcefalie, astm bronşic».

Lunar, 700 de lei costă numai hrana şi medicamentele

Internările lui Dragoş sunt multiple din cauza sistemului imunitar scăzut. Micuţul stă mai mult în spital decât acasă, face zilnic tratament şi kinetoterapie o dată la două-trei luni. Iar toate astea costă... Înainte, situaţia financiară a familiei nu se clătina atât de puternic ca acum, însă după ce salariul tatălui a scăzut de la 2.100 de lei, la 1.400, pentru Daniela şi Viorel lupta a devenit tot mai dură. Casa lor se află sub ipotecă, iar hrana şi medicamentele micuţului costă aproximativ 700 de lei pe lună.

La câteva luni mergem la recuperare la Bucureşti şi soţia stă internată cu el două-trei săptămâni. Se mai văd schimbări, dar este foarte greu, costă şi transportul destul de mult. Lunar, numai medicamentele lui şi laptele praf – pentru că doar asta poate mânca – ne costă aproximativ şapte milioane, exact cât mi-a scăzut mie salariul( Viorel Bistriceanu-tatal).

O rază de speranţă…
In urma numeroaselor internari in spitalele neurologice din Romania si clinici de recuperare nu s-a constatat o ameliorare a starii de sanatate , motiv pentru care am apelat la serviciile clinicii BAMBINO GESU din orasul Roma din Italia care si-a dat acordul pentru a merge la un consult pentru investigatii si tratament. Costurile spitalizarii si tratamentului de specialitate depasesc cu mult posibilitatile financiare ale familiei . Aceste costuri sunt de aproximativ 35 000 Eur.

Cu ajutorul Dumneavoastra, cel care cititi acum aceasta pagina, acest copil ar putea fi salvat!
Nu uitati: pic cu pic se face strop, strop cu strop se face marea, de aceea va rugam sa spuneti mai departe, tuturor cunoscutilor Dumneavoastra, despre acest copilas chinuit, a carei viata depinde de Oamenii din jurul lor!
"Toti oamenii sunt trecatori dar nu toti trecatorii sunt Oameni! Alege sa fii Om, nu doar un simplu trecator!"
Donatiile pot fi facute pe numele : Bistriceanu Dumitru Viorel tatal lui Bistriceanu Dragos Gabriel


Cod IBAN EUR: RO40INGB0000999902229930
Cod IBAN RON: RO46INGB0000999902229919
NUMERE TIP TELEDON
0900900024=10EURO
0900900022=5EURO
0900900020=2EURO
VALABILE  DIN RETEA ROMTELECOM
nr de contact 0763168011 BISTRICEANU VIOREL